Pe drumurile de pământ și pietriș mașina se conduce mai încet, cu frânări și accelerări line și cu o distanță mai mare față de vehiculul din față. Aderența este mult mai mică decât pe asfalt, iar pietrele, gropile și făgașele solicită pneurile, jantele și suspensia la fiecare metru. Cele mai multe defecte apar din viteză prea mare într-o groapă sau dintr-o roată trecută peste o muchie ascuțită.
Cu ce viteză se merge pe un drum de pietriș?
Pe un drum de pietriș, viteza potrivită este în general între 30 și 50 km/h, chiar dacă limita legală este mai mare, pentru că pietrele mobile reduc aderența și prelungesc frânarea. Pe porțiunile cu gropi dese sau cu pietre mari, viteza scade la pas.
| Tipul drumului | Viteză orientativă | Riscul principal |
|---|---|---|
| Pietriș compactat, uscat | 40–50 km/h | Derapaj în curbe, pietre aruncate |
| Pietriș afânat, proaspăt așternut | 25–40 km/h | Frânare lungă, direcție imprecisă |
| Pământ uscat, cu praf | 30–50 km/h | Vizibilitate redusă în spatele altor mașini |
| Pământ ud sau noroi | 10–25 km/h | Alunecare, împotmolire |
| Drum cu gropi și făgașe | 5–20 km/h | Lovituri în jante și suspensie |
Valorile sunt orientative și se adaptează după vizibilitate, încărcătura mașinii și garda la sol.
De ce frânarea este mai lungă pe pietriș?
Frânarea este mai lungă pe pietriș pentru că pietrele mici se rostogolesc sub pneu și se comportă ca un strat de rulmenți între roată și drum. Sistemul ABS poate prelungi și el distanța de oprire pe suprafețe afânate, deoarece eliberează frâna ori de câte ori detectează blocarea roții. Regula practică este anticiparea: frânarea începe mai devreme, înainte de curbă, nu în ea.
Cum se trec gropile, făgașele și denivelările?
Gropile și denivelările se trec încet, cu roțile drepte și fără frână apăsată chiar în momentul impactului. Frâna apăsată comprimă suspensia față, iar lovitura ajunge mai dur în amortizoare și în jante.
- Frânarea se face înainte de groapă, apoi pedala se eliberează ușor la trecere.
- La făgașele adânci, roțile se pot ține pe marginile mai înalte, ca partea de jos a mașinii să nu atingă movila din mijloc.
- Pietrele mari se ocolesc sau se trec cu roata direct peste ele, nu între roți, unde pot lovi baia de ulei.
- Pe denivelările transversale, unghiul de atac oblic reduce riscul ca bara față să atingă solul.
Trebuie modificată presiunea în pneuri pe drumurile de pământ?
La deplasările obișnuite pe pietriș și pământ, presiunea în pneuri rămâne cea recomandată de producătorul mașinii, trecută de regulă pe stâlpul ușii sau pe capacul rezervorului. Un pneu subumflat se deformează mai mult la impact și poate fi tăiat între jantă și piatră. Reducerea presiunii este o tehnică folosită pe nisip, cu mașini adecvate, iar presiunea se readuce la normal înainte de revenirea pe asfalt.
Cum se conduce prin praf, bălți și noroi?
Prin praf se conduce cu farurile aprinse, cu geamurile închise și cu ventilația pe recirculare, păstrând o distanță suficientă ca norul mașinii din față să se așeze. Bălțile de pe un drum de pământ pot ascunde gropi adânci, de aceea se trec încet și constant, fără valuri de apă ridicate de bara față. După o baltă, frânele se usucă prin câteva apăsări ușoare.
Drumurile de pământ din zonele joase devin alunecoase după ploi și pot rămâne greu practicabile câteva zile. Înainte de plecare merită consultate prognozele, după metoda descrisă în articolul despre interpretarea avertizărilor meteo. Pe noroi se pornește în treapta a doua, cu accelerație redusă, iar roțile care patinează nu se turează: adâncesc doar făgașul.
Ce se verifică la mașină după un drum de pietriș?
După un drum de pietriș se verifică pneurile, jantele, partea inferioară a mașinii și parbrizul.
- Pneurile: tăieturi sau umflături pe flanc, pietre prinse în profil.
- Jantele: îndoituri pe margine, care pot provoca pierderi lente de aer.
- Dedesubt: scurgeri de ulei sau lichid, scuturi de protecție desprinse.
- Parbrizul: ciupiturile mici se repară devreme, înainte să se transforme în fisuri.
- Direcția: dacă volanul a rămas strâmb sau mașina trage într-o parte, geometria se verifică într-un service.
O spălare a părții inferioare îndepărtează noroiul care reține umezeala. Un volan care vibrează sau care se simte diferit după drumuri grele merită comparat cu ce este normal pentru tipul de direcție al mașinii, explicat în articolul despre servodirecția hidraulică și cea electrică. Itinerarii cu porțiuni de drum secundar în jurul Deltei apar în ghidul despre circuitul cu mașina prin nordul Dobrogei.
